Magistrații Curții de Apel București au respins, ca neîntemeiată, acțiunea lui Călin Georgescu prin care acesta a atacat trei hotărâri emise de Biroul Electoral Central, după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României.
În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat că hotărârile CCR sunt general obligatorii, iar BEC este autoritatea desemnată să ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare dispozițiile acesteia.
Hotărârile CCR au efect obligatoriu de la momentul pronunțării soluției definitive, conform articolului 147 din Constituție. În acest context, magistrații au arătat că decizia BEC nr. 230D/06.12.2024, contestată de Călin Georgescu, a fost emisă în conformitate cu comunicatul publicat de CCR, care aducea la cunoștință soluția pronunțată.
”Curtea reţine că emiterea Deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de ……… în baza comunicatului publicat de Curtea Constituţională în care a fost adusă la cunoştinţa publică soluţia pronunţată în şedinţa din 06.12.2024, soluţie care este definitivă şi are caracter obligatoriu conform art.147 din Constituţie. Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatarilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea Curţii Constituţionale nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate de Curte. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale este ataşat soluţiei cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanţa constituţională la pronunţarea soluţiei”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti, transmisă, luni, News.ro.
Curtea de Apel a respins și cererea de obligare a Guvernului României să emită o hotărâre prin care să stabilească data celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Judecătorii au motivat că, în condițiile anulării întregului proces electoral, Guvernul nu avea temei legal pentru a iniția o astfel de acțiune.
”Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care …….. a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru ……….. din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarului turului 2 de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2024 în sarcina intimatului Guvernului României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului 2 de scrutin”, mai precizează motivarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Călin Georgescu, iar acesta a făcut recurs pe 3 ianuarie 2025. Instanța supremă, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), urmează să judece recursul pe 16 ianuarie 2025.
