Blaturi în primărie, autorizații fără PUZ, POT depășit și spații verzi „mutate” pe terenurile altora.
După dezvăluirile din primele două părți – despre depozite intabulate la câteva zile după incendii, fără asigurări și fără avize, și despre rețeaua de influență dintre primării, foști inspectori ISU și dezvoltatorii străini – ajungem acum la cel mai grăitor caz: Bolintin Deal.
Aici, sub umbrela CTPARK, controlat de miliardarul olandez Remon Vos, regulile urbanistice nu doar că au fost încălcate, ci pur și simplu rescrise în birourile primăriei. Rezultatul? Un PUG făcut praf, un PUZ inexistent, un POT depășit cu mult peste limitele legale și spații verzi „inventate” pe hârtie, mutându-le pe terenurile vecinilor.
Regulile, doar pe hârtie
Regulamentul Local de Urbanism al Bolintin Deal e clar: orice dezvoltare de amploarea CTPARK necesită Plan Urbanistic Zonal (PUZ), avizat de Ministerul Mediului, Apele Române, Consiliul Județean Giurgiu, MAI și alte instituții-cheie.
Scopul PUZ-ului? Prevenirea tocmai a derapajelor urbanistice pe care le vedem azi.
Dar în cazul CTPARK, PUZ-ul a fost „uitat” complet.
Cronologia blatului administrativ
- 30.09.2020 – Se înființează Cartea Funciară nr. 35932, proprietar CTPARK ETA SRL.
- Înainte de acest moment, primăria emite autorizații pe alt număr cadastral, fără PUZ:
- AC nr. 47 / 30.07.2019
- AC / 05.03.2020
- AC / 06.02.2020
- 03.06.2020 – Certificat de atestare pentru 42.579 mp construiți.
- 22.06.2021 – Un nou certificat pentru 127.781 mp construiți.
Depășiri flagrante ale PUG-ului
Pe hârtie, procentul maxim de ocupare a terenului (POT) în zonă este 60%, iar spațiile verzi trebuie să fie 30%. În realitate:
CTPARK ETA (nr. cad. 35932)
- POT: 74,52% (peste limita legală)
- Spații verzi: 2% (în loc de 30%)
- Căi de acces și parcări: 23,48%
CTPARK PHI (nr. cad. 36695)
- POT: 63,12% (peste limita legală)
- Spații verzi: 12% (sub cerința minimă)
- Căi de acces și parcări: 24,88%
Trucul spațiilor verzi
Ca să iasă „corect” la numărătoare, spațiile verzi au fost plasate pe terenuri învecinate, care nu fac parte din suprafața autorizată. O schemă imposibilă fără complicitatea directă a autorităților locale.
De ce nu există PUZ?
Simplu: un PUZ ar fi trecut prin filtrul mai multor instituții care ar fi respins depășirile de POT și reducerea spațiilor verzi. Fără PUZ, decizia a rămas la primărie – iar Remon Voss știe foarte bine cum să rezolve problemele acolo unde se decide tot.
Un model aplicat și perfecționat
Cazul Bolintin Deal confirmă „modelul Remon Voss”:
- Identifică terenul potrivit.
- Evită PUZ-ul prin relații directe cu primăria.
- Obține autorizații rapid, pe numere cadastrale favorabile.
- Depășește limitele legale de ocupare a terenului.
- Acoperă diferențele cu documente cosmetizate.
Concluzie
Bolintin Deal devine exemplul perfect al unui urbanism pus în genunchi în fața intereselor de business. Regulile există doar pe hârtie, iar natura dispare sub beton.
Cât timp asemenea practici sunt tolerate, România rămâne – așa cum spunea fostul premier olandez Mark Rutte – o țară unde standardele europene sunt… negociabile.
