Anchete interne la Poliția Română şi Ministerul Apărării Naţionale după ce sute de cadre active au fost implicate în recrutarea de combatanţi în străinătate pentru gruparea condusă de Potra — potrivit documentelor guerrero-dinastice interceptate de serviciile de informaţii.
Statele de forţă şi serviciile de informaţii din România au intervenit într-o afacere ce părea scăpată de sub control: exportul de mercenari români, coordonat de Horațiu Potra, a mobilizat cadre active din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi MApN în dispozitivul de recrutare şi trimitere în teatre externe de luptă.
Cazul a explodat după moartea în Congo a unui poliţist bucureştean, Vasile Badea, care fusese recrutat de Potra într-o misiune militară. A început o investigaţie în interiorul instituţiilor — ofiţeri ai Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) şi ai Direcția de Informații a Apărării (DIA) au adunat probe privind implicarea sistemică a unor funcţionari şi militari.
Potrivit surselor judiciare, gruparea lui Potra vizase nu doar câteva zeci, ci 300 + români în ianuarie-februarie 2024, dintre care mai mulţi militari activi, ce fuseseră suspendaţi de la MAI/MApN şi redeplasaţi în zone conflictuale.
Documentele indică că structura de recrutare funcţiona astfel: cadru activ sau în concediu de creştere copil primea o “suspendare” formală, apoi era trimis pe bani grei (5.000 €/lună) ca mercenar în Africa. Anchetele interne vizează atât poliţişti, cât şi jandarmi.
Aşadar, serviciile nu doar au interceptat reţeaua — au şi reuşit să o blocheze. Armele, lingourile, sumele de bani ridicate la percheziţii completează tabloul unui mecanism de mercenariat la scară largă, cu implicare instituţională.
În concluzie: România nu este doar un exportator de forţă de muncă — în acest caz, a fost şi un exportator de război. Şi instituţiile statului — în loc să protejeze integritatea sistemelor — au devenit parte din afacere. Pentru moment, serviciile au tăiat lanţul. Dar rămâne întrebarea: câte asemenea reţele încă funcţionează, în umbră?
