Declarat nevinovat în scandalul penal de abuz în serviciu, Călin Popescu -Tăriceanu a decis să-și recupereze bani dați pe avocați și, recent, a obținut executarea silită a părții civile, Cristian Matei.
Fostul preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a fost achitat definitiv, anul trecut, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul în care a fost acuzat de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale, în legătură cu menţinerea în funcţie a unui senator incompatibil.
„Respinge, ca nefondate, apelurile formulate Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi apelantul parte civilă Matei Cristian împotriva sentinţei penale nr. 633 din 7 decembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul 3297/1/2020. Obligă apelantul parte civilă Matei Cristian să-i plătească inculpatului Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu suma de 5.950 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cauză, reprezentând onorariul parţial al apărătorului ales”, se preciza în minuta deciziei.
Pentru a recupera cheluielile de judecată stabilite de instanță, Călin Popescu-Tăriceanu a deschis un dosar de executare silită a lui Cristian Matei, iar recent instanța i-a admis cererea. „Admite cererea. Admite cererea de încuviinţare a executării silite. Încuviinţează executarea silită potrivit titlului executoriu. Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu. Fără cale de atac”, au hotărât magistrații.
Conform AGERPRES, Tăriceanu a fost trimis în judecată de Parchetul General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă dată de judecători prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.
În primă instanţă, Tăriceanu şi Cristian Marciu au fost achitaţi de un complet de trei judecători de la ICCJ, după ce chiar procurorul de şedinţă desemnat în acest caz, Irina Kuglay, a solicitat achitarea pe motiv că textele de lege în baza cărora fostul preşedinte al Senatului a fost trimis în judecată „generează confuzie”.
Irina Kuglay a luat această decizie fără a se consulta cu procurorii care au făcut ancheta în acest caz. Ulterior, Parchetul General a făcut apel.
Parchetul General susţinea că, potrivit Legii nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări, susţineau procurorii.
Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, procurorii reţineau că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului desenator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, „a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia desenator poziţia următoare”.
Procurorii mai explicau că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.
În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.
„Mi-am propus inițial să nu mai fac comentarii cu privire la dosarele pe care mi le tot inventează procurorii puterii. Unul l-am câștigat, iar celelalte două ajung zilele acestea în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aș fi tăcut și mi-aș fi înghițit frustrarea justificată față de aceste dosare mincinoase bazate pe declarații smulse sub presiune și promisiuni sau pe neînțelegerea rolului unui Președinte de Senat sau Prim-ministru. Mi-aș fi dus crucea cu discreție și stoicism știind că cei care mă cunosc sunt convinși că nu am făcut nimic din lucrurile de care sunt acuzat pe nedrept, în vreme ce aceia care cred că procurorii au întotdeauna dreptate m-au condamnat deja.
Dar e greu să taci atunci când vezi cum reînvie, dacă o fi murit vreodată cu adevărat, telejustiția. Este un lucru cunoscut acela că atunci când procurorii nu au dovezi împotriva cuiva atacă sifonând în presă documente care nu reflectă deloc situația reală din dosar. Cu cât se scurg selectiv mai multe documente din dosar, cu atât dosarul este mai subțire. Scopul este simplu de intuit: discreditarea celui acuzat, condamnarea lui/ei de către o opinie publică manipulată cu documente parțiale și, în ultimă instanță, influențarea magistraților care judecă. Este omenesc să te aștepți ca și judecătorii să fie influențați de show-ul mediatic pe care procurorii îl pun în scenă și să-și zică în barbă: o țară întreagă l-a văzut pe acuzat/ă la televizor, oare nu o să fiu eu blamat de opinia publică dacă îl/o achit așa cum ar merita?
Miza acestor procese împotriva mea nu este condamnarea în instanță, pentru că și pentru niște procurori iohanniști este destul de clar că dosarele sunt subțiri și nici un judecător corect nu le va da vreodată dreptate! Miza acestor procese este murdărirea a 30 de ani de carieră politică. Este încercarea de ștergere cu buretele a tuturor realizărilor pe care le-am avut ca Prim-ministru. Miza este de a pune cu botul pe labe orice opozant al dlui Iohannis și de a oferi poporului sânge în loc de pâine!
Procurorii DNA știu că nu au nici o dovadă împotriva mea, pentru că știu că nu am făcut nimic ilegal – nici în calitatea de Prim-ministru și nici în cea de Președinte al Senatului – dar au o sarcina politică trasată de la cel mai înalt nivel al statului român! Și pentru că știu că nici un judecător corect nu mă va condamna pe dosarele lor mincinoase, încearcă să mă condamne în opinia publică! Măcar așa să-și îndeplinească sarcina trasată de stăpânul lor!”, scria Tăriceanu, pe pagina sa de Facebook.
