Cetățenii din Sectorul 1 al Capitalei se declară iritați de promisiunile electorale făcute de Clotilde Armand, în condițiile în care fix aceleași povești au auzit și în urmă cu patru ani, fără a se realiza ceva concret în timpul mandatului.

Despre fostul Hotel Dunărea, Clotilde Armand spunea că acesta a ajuns o ruină din cauza incompentenței, a nepăsării și a complicității celor din administrație cu mafia imobiliară. Dacă cei care au fost înaintea ei au fost incompetenți, iată cum arată hotelul de la Gara de Nord, după ce Clotilde Armand a muncit aproape patru ani la el!
„Când ajungi în București și ieşi din Gara de Nord te izbești de o imagine a unei clădiri care arată ca după război. Este vorba despre fostul Hotel Dunărea. Din păcate, din nepăsare, incompetență sau, uneori, din complicitatea fostelor administrații ale orașului București cu „mafia imobiliară” multe dintre bijuteriile arhitectonice ale Capitalei sunt astăzi în paragină și oferă un aspect deplorabil orașului nostru. Chiar dacă suntem în ceasul al 12-lea, niciodată nu este prea târziu pentru un efort conjugat al autorităților bucureștene pentru a salva, restaura și moderniza patrimoniul pe care ni l-au lăsat în grijă înaintașii noștri. Este nevoie doar de voință, perseverență și mai ales multă iubire față de memoria și zestrea culturală.

Mi-am propus ca în colaborare cu Primăria Municipiului București să dăm startul programului de reabilitare al clădirilor de patrimoniu din Sectorul 1 cu două imobile simbol care astăzi sunt, din păcate, într-o stare avansată de degradare, find practic niște ruine care nu ne fac deloc cinste. Este vorba despre fostul Hotel Dunărea de pe Calea Griviței, construit în perioada interbelică și grav afectat de cutremurul de la 1977, și apoi Casa Miclescu din bulevardul Kiseleff. De exemplu, în fostul Hotel Dunărea vrem să facem un „Spațiu Cultural Municipal”- un centru rezidențial, educațional, cultural și de divertisment dedicat artiștilor și să amenajăm spații expoziționale.

Colaborăm deja cu Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și cu Primăria Capitalei pentru aceste obiective. Aceste imobile sunt în prezent proprietate privată. Pentru a le restaura, reabilita și reda comunității locale este necesar, într-o primă etapă, ca ele să fie expropriate pentru cauză de utilitate publică. Din aceste motive, am decis astăzi suplimentarea ordinii de zi a ședinței Consiliului Local de joi, 25 noiembrie 2021, cu cele două proiecte de hotărâre prin care solicităm obținerea acordurilor necesare de la Consiliul General pentru demararea acestor proiecte.

Clădirile de patrimoniu reprezintă cartea de vizită a unei capitale europene. Ele trebuie conservate, reabilitate și puse în valoare pentru a le reda strălucirea de altădată. Iată de ce grija față de istoria orașului trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale unei administrații locale”, spunea, în 2021, Clotilde Armand.

După cum rezultă din captura de mai sus, unii alegători au presimțit că este doar o minciună electorală și chiar i-au precizat că vor verifica în 2024 dacă s-a ținut de cuvânt. Cum s-a ținut de cuvânt, vedeți în filmul de mai jos.

Așa arată „Spațiul Cultural Municipal” promis de Clotilde Armand
Acuzată că nu s-a ținut de cuvânt, primărița Sectorului 1, care mai sus spunea că totul ține de voință, a afirmat, luna trecută, că… n-a avut timp să se apuce de lucru!
„Hotelul Dunărea… din păcate, în același hotel, în aceeași clădire, avem și niște locuințe cu niște oameni care locuiesc, ceea ce complică foarte mult proiectul. Ne-am gândit să tăiem clădirea, ca să putem să expropiem doar jumătate, dar experții au evaluat că nu se poate. Trebuie să reabilităm totul. Acum am făcut toate expertizele care, într-adevăr, iau timp. Avem studiu de fezabilitate, care este terminat, și o să o să reușim să facem toate proiectele noastre pe care le-am luat de la zero. Am ajuns în momentul în care chiar facem, dar trei ani și ceva este un timp foarte scurt”, a susținut Clotilde Armand, care, în 2021, zicea că „este nevoie doar de voință, perseverență și mai ales multă iubire față de memoria și zestrea culturală”.
