La Chitila, în Ilfov, legile urbanismului par să fie doar niște recomandări facultative pentru milionarul Ramon Voss. Spațiile verzi dispar, betonul se extinde, iar autoritățile tac.
Investiția de la Chitila: cifrele de la care a început totul
În anul 2017, grupul CTP, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de parcuri industriale din Europa Centrală și de Est, a cumpărat la Chitila un teren de 91.360 mp. Achiziția a inclus cinci depozite și mai multe construcții anexe, iar pe teren existau la acel moment:
• 33.000 mp suprafață construită
• 23.000 mp spații verzi
• restul fiind drumuri, parcări și platforme betonate.
Pentru acest teren, în 2018 a fost aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) cu un Regulament Local de Urbanism (RLU) foarte clar:
• Procent de ocupare a terenului (POT) maxim: 60% → adică maximum 54.816 mp construiți
• Spații verzi minime: 20% → adică cel puțin 18.272 mp
Oricine altcineva, un dezvoltator român de exemplu, ar fi fost obligat să respecte aceste reguli. Dar pentru Ramon Voss și CTP, regulile sunt opționale.
⸻
Autorizații pe bandă rulantă, spații verzi rase fără milă
După cumpărare, CTP a început să modifice masiv terenul printr-o serie de autorizații de construire:
• AC nr. 205 / 25.10.2018
• AC nr. 130 / 17.06.2022
• AC nr. 164 / 15.09.2023
Rezultatul acestor autorizații? O lovitură mortală dată spațiilor verzi din Chitila.
Conform calculelor făcute pe baza situației existente, suprafața de spații verzi a scăzut de la 23.000 mp la doar 6.900 mp. Asta înseamnă că s-au pierdut peste 11.000 mp de spațiu verde și că procentul de spațiu verde din proiect a ajuns la 7,55%, de trei ori mai mic decât minimul legal de 20%.
Practic, în loc să respecte regula urbanismului și să păstreze 18.272 mp, CTP a păstrat de patru ori mai puțin.
⸻
Greenwashing marca CTP: pădurile din Cehia, betonul din România
Cireașa de pe tort o reprezintă discursul oficial al companiei. Dacă intri pe site-ul CTP, găsești un limbaj corporatist parfumat cu termeni precum sustenabilitate, green deal, compensare de carbon.
Iată ce spune compania:
• CTP susține că a cumpărat 570 hectare de păduri în Cehia.
• Se laudă că a plantat 130.000 de arbori.
• Promite că va „proteja lumea naturală pentru generațiile viitoare”.
În timp ce în România, la Chitila, realitatea e următoarea: pajiști și spații verzi distruse, beton turnat și norme legale încălcate cu nerușinare.
Acest contrast între marketingul „verde” și realitatea „gri” de pe teren este definiția perfectă a greenwashing-ului: o companie își lustruiește imaginea internațională cu păduri plantate în Cehia, dar își bate joc de legile și mediul din România.
⸻
Întrebările care dor
• Cum e posibil ca o companie internațională să obțină autorizații care încalcă flagrant Regulamentul Local de Urbanism?
• Cine răspunde pentru faptul că procentul de spații verzi a scăzut la doar 7,55%, de trei ori mai mic decât minimul legal?
• De ce tac autoritățile locale și centrale?
• Cum de permite România ca un investitor străin să ignore normele pe care le impune cu strictețe micilor dezvoltatori români?
⸻
Concluzia DNA Media
CTPark Bucharest Chitila nu este doar o afacere imobiliară. Este un simbol al modului în care România se lasă călcată în picioare de milionari străini, care tratează legile noastre ca pe niște simple hârtii fără valoare.
Când Ramon Voss se laudă la Bruxelles că plantează păduri în Cehia, în timp ce la Chitila distruge spații verzi și construiește peste norme, mesajul e clar: pentru România, respectul față de mediu și lege nu contează.
DNA Media a scris deja în trecut despre aceste abuzuri. Astăzi cerem din nou public autorităților române să intervină. Este momentul ca cineva să răspundă. Este momentul ca statul român să arate că nu e doar un teritoriu de colonizat pentru profiturile investitorilor străini.
