Executivul discută joi un pachet legislativ care vizează consolidarea integrității în instituțiile statului și clarificarea procedurilor penale privind încetarea proceselor.
Guvernul României se pregătește să adopte un nou pachet legislativ cu impact direct asupra sistemului public și a justiției. Pe agenda ședinței de joi se află două proiecte importante: modificarea legii privind integritatea funcționarilor publici și revizuirea Codului de Procedură Penală.
Potrivit documentului obținut de G4Media, primul proiect vizează actualizarea Legii nr. 176/2010 și a Legii nr. 144/2007 privind Agenția Națională de Integritate (ANI). Scopul este consolidarea cadrului juridic care reglementează integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, prin măsuri noi de transparență, prevenție și răspundere.
Una dintre modificările-cheie este introducerea unei „perioade de reflecție” de 12 luni, care ar interzice unui fost funcționar să ocupe funcții sau poziții de decizie în companii private cu care instituția sa a avut relații de control, reglementare sau contractare în ultimul an. Măsura are ca scop prevenirea conflictelor de interese și a cazurilor în care funcționarii publici părăsesc sistemul de stat pentru a lucra imediat în mediul privat, în zone sensibile.
Totodată, persoanele numite sau alese în funcții publice vor fi obligate să depună o declarație pe proprie răspundere privind angajările și colaborările din ultimele 12 luni. Termenul de depunere este de 15 zile de la numire.
În ceea ce privește perioada post-angajare, proiectul introduce obligația de confidențialitate pentru toate informațiile dobândite în timpul exercitării funcției publice, chiar și după încetarea acesteia. Noile reguli se vor aplica nu doar funcționarilor de rang înalt, ci și personalului contractual din instituții publice implicat în achiziții, control, reglementare sau audit intern.
Al doilea proiect de pe agenda Guvernului propune modificarea articolului 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de Procedură Penală, pentru a introduce posibilitatea revizuirii unei hotărâri definitive în cazul în care instanța „în mod greșit nu a dispus încetarea procesului penal”.
Scopul, potrivit Executivului, este de a elimina interpretările contradictorii și de a uniformiza practica judiciară.
Aceste inițiative vin într-un context în care opinia publică cere o mai mare responsabilizare a instituțiilor statului, dar și claritate în aplicarea legilor penale.
Specialiștii avertizează însă că unele dintre modificări pot ridica probleme de constituționalitate, mai ales cele referitoare la restricțiile post-angajare, care pot fi interpretate ca o limitare a dreptului la muncă.
Pe lângă aceste proiecte, Guvernul mai discută astăzi și alte măsuri privind finanțarea sistemului de termoficare local, Strategia Națională pentru Hidrogen 2025–2030, precum și modificări bugetare pentru mai multe ministere.
Reformele privind integritatea și justiția vor fi analizate în perioada următoare de către Ministerul Justiției și de Agenția Națională de Integritate, înainte de a fi trimise în Parlament.
