Situație inedită, în una dintre cele mai mari tranzacții de pe piața energetică din România: compania miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat proiectul pentru parcul fotovoltaic Văcărești de la o firmă cu un singur angajat, care, într-un singur an, a făcut profit de două milioane de euro.
Parcul fotovoltaic de 126 MW din comuna Văcărești, județul Dâmbovița face parte din valul masiv de proiecte regenerabile ce au solicitat acces la rețea în ultimii ani, fiind un proiect de succes care a depășit toate barierele legislative, birocratice și financiare.
Conform informațiilor publice, proiectul a fost cumpărat de la Cic Green Energy Consult SRL de către DRI, subsidiara Grupului DTEK (deținut de miliardarul Rinat Ahmetov foto sus – n.r.), care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă în UE. DRI continuă astfel investițiile în România, parcul fotovoltaic Văcărești fiind al treilea proiect de energie regenerabilă al DRI în România – un nou pas în atingerea obiectivului de a dezvolta 1 GW portofoliu în țară până în 2028.
Potrivit informațiilor publice, ATR-ul (avizul tehnic de racordare) pentru acest proiect a fost obținut în anul 2022, iar ulterior a fost obținut și contractul de racordare la rețea în 2023, înainte de a fi preluat de DRI. Faptul că CIC Green Energy Beta – vehicul de investiții (care, conform informațiilor de la Registrul Comerțului, a fost deținut de Ciprian Glodeanu, Iustin Liță și Costin Bănică) – a obținut contractul de racordare pentru parcul solar în august 2023, a permis demararea construcției în ianuarie 2024, țintind punerea în funcțiune și furnizarea de energie comunităților din România la sfârșitul anului 2025 (conform DRI – Energy).
Conform zf.ro, CIC Green Energy Beta este deţinută de Ciprian Glodeanu (40%), Iustin Liţă (40%) şi Costin Bănică (20%). Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss şi aproape 10 ani preşedinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association).
Ciprian Glodeanu
Ulterior, Glodeanu şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură, pentru ca în 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiţii, 4P Renewables, care are în dezvoltare proiecte de energie verde de 1.000 MW, după cum arată datele de pe LinkedIn.
Costin Bănică (foto jos) este head of industrial department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară IO Partners, care, până de curând, s-a numit JLL.
Despre cel de-al treilea asociat al CIC Green Energy Beta, Iustin Liţă, sunt puţine date disponibile.
Potrivit site-urilor de specialitate, firma celor trei are un singur angajat și, cu toate că este relativ nouă pe piață, a făcut, într-un singur an, profit de peste 11 milioane de lei.
Rolul ATR Văcărești în context mai larg evidențiază și o problemă abordată în materialul anterior: multe proiecte primesc ATR dar nu toate progresează, motiv pentru care Transelectrica a început curățarea acestor „licențe latente” cu noile reguli stricte. În cazul Văcărești – Dâmbovița, investitorul (DRI) chiar realizează proiectul, deci ATR-ul se concretizează într-o capacitate reală de producție. Concret, Proiectul Văcărești demonstrează: (a) progresul administrativ – obținerea la timp a avizelor de racordare pentru un mare parc solar, (b) necesitatea racordării rapide a noilor capacități – proiectul va livra ~205 GWh energie verde anual în SEN, deci a fost esențial ca racordarea să fie planificată din timp, (c) beneficiul noilor reguli – DRI a putut prelua un proiect deja avizat, evitând întârzieri și valorificând ATR-ul respectiv.
Parcul Văcărești (Dâmbovița) se înscrie în tabloul dezvoltării regenerabilelor prin prisma infrastructurii – fiind un exemplu de proiect fotovoltaic care a depășit cu succes bariera racordării la rețea.
România a devenit un punct de atracție major pentru investitorii străini în sectorul energiei regenerabile, revirimentul pieței solare generând un val de investiții fără precedent. În 2023, dezvoltatorii externi au angajat fonduri record, de aproximativ 3,1 miliarde de dolari, în proiecte eoliene și solare, marcând cea mai mare sumă investită în ultimul deceniu. Acest aflux de capital străin semnalează încrederea în potențialul României de a deveni un hub regional pentru energie verde.
Printre jucătorii majori care și-au consolidat prezența în România se numără Rezolv Energy din Marea Britanie, susținut de fondul Actis, care a preluat proiectul solar Arad, ce ar urma să devină cel mai mare parc fotovoltaic din Europa, cu o capacitate de 1.044 MW. Grupurile turcești, precum Tüpraș (prin Entek), care a achiziționat un proiect solar de 214 MW lângă București, și joint-venture-ul Defic Globe, care s-a asociat cu dezvoltatorul norvegian Scatec pentru două parcuri solare totalizând 190 MW în Dolj și Olt, au realizat investiții semnificative. Aceste proiecte beneficiază de primele contracte de diferență (CfD) acordate în România, oferind stabilitate pe 15 ani producătorilor.
Companiile din sectorul energetic local cu acționariat străin, precum OMV Petrom (controlat de OMV Austria) și Engie (Franța), și-au intensificat, de asemenea, investițiile în proiecte solare și eoliene. Mai mult, investitori instituționali globali, cum ar fi fondurile de pensii nordice și britanice, s-au angajat să investească aproximativ 130 de miliarde de dolari în energie verde până în 2030, ceea ce poate facilita finanțarea proiectelor regenerabile în țări emergente precum România.
Implicarea companiei DTEK, cel mai mare producător privat de energie din Ucraina, reprezintă un punct de cotitură în strategia sa de extindere în Uniunea Europeană. România este prima țară din Europa Centrală și de Est, în afara Ucrainei, unde DTEK a investit, demarând trei proiecte regenerabile: parcul eolian Ruginoasa (60 MW), parcul solar Glodeni (53 MWp) și parcul solar Văcărești (126 MW). DTEK vizează atingerea unei capacități de 1 GW în România până în 2028, considerând România un potențial hub regional de energie regenerabilă.
Acest al doilea val de proiecte solare de mare anvergură, susținut de capital străin și instrumente financiare moderne, precum CfD-urile și PPAs, poate duce capacitatea solară a României mult peste ținta oficială de aproximativ 8 GW până în 2030.
- Bariere în dezvoltarea sectorului energetic din România
Deși potențialul de dezvoltare este mare, sectorul energetic românesc se confruntă cu o serie de obstacole care încetinesc expansiunea capacităților, în special a celor din surse regenerabile. Principalele bariere identificate sunt de natură legislativă, financiară și tehnică.
Imprevizibilitatea legislativă, birocrația și procedurile greoaie, precum și cadrul incoerent pentru noile tehnologii creează un mediu de incertitudine pentru investitori. Schimbările frecvente de legislație, durata mare de obținere a autorizațiilor și lipsa unei reglementări clare pentru instalațiile de stocare, prosumatorii cu baterii și eolienele offshore întârzie inițierea proiectelor și descurajează investițiile.
Accesul limitat la finanțare internă, proiectele speculative care blochează resursele și rentabilitatea incertă a proiectelor reprezintă bariere financiare semnificative. Băncile comerciale românești sunt reticente în a finanța parcuri regenerabile, iar IMM-urile au accesul cel mai redus la finanțare verde din UE.
Cea mai mare barieră în dezvoltarea sectorului energetic din România este controlul strict al investițiilor, unde regula este că orice investiție străină de peste 2 milioane de euro necesită avizul guvernului și al serviciilor secrete, dat fiind că valorile proiectelor energetice sunt semnificativ superioare acestui prag. Prin procedurile de notificare și avizare gestionate de CEISD, controlul investițiilor funcționează ca un „filtru” suplimentar, aplicabil atât capitalului străin, cât și celui autohton, descurajând potențialii investitori. Acest cadru a fost complicat și mai mult de adoptarea OUG 152/2024, care a extins definiția investitorului din UE, creându-se un mediu birocratic sufocant, ce amenință să blocheze sau să amâne proiecte energetice cruciale.
Rinat Ahmetov
În plus, în ultimii ani, sute de proiecte de energie regenerabilă au solicitat avize și au ocupat capacitate de rețea, fără intenția de a fi construite, ci pentru a fi vândute pe hârtie, blocând resursele și îngreunând planurile investitorilor serioși. La 1 noiembrie 2024, proiectele cu Aviz Tehnic de Racordare (ATR) însumau 55.000 MW, dar doar sub 4.400 MW aveau autorizație de construire, adică mai puțin de 1 din 10 MW aprobați se realizează. Aceste „proiecte fantomă” au blocat capacitatea de racordare, afectând investitorii serioși. Situația s-a perpetuat și din cauza costului mic al păstrării unui ATR. În 2023-2024, Transelectrica și ANRE au introdus reguli mai dure: limitarea prelungirii contractelor de racordare la 2 ani și condiționarea de dovezi de progres (minim 25% din echipamente plătite sau investiția realizată >10%). Nerespectarea noilor reguli duce la anularea ATR-ului, eliberând rețeaua de proiecte inactive. Această măsură va permite alocarea resurselor către proiectele realizabile.
Capacitatea limitată a rețelelor electrice, dificultățile în asigurarea echipamentelor și forței de muncă calificate, precum și problemele legate de integrarea în sistem și echilibrare reprezintă bariere tehnice majore. Sistemul energetic românesc are zone unde rețeaua de transport și distribuție este saturată sau subdezvoltată, iar lipsa specialiștilor calificați și creșterea rapidă a regenerabilelor pun presiune pe serviciile de sistem.
Pentru a accelera expansiunea energiei regenerabile, România trebuie să creeze un mediu previzibil și prietenos investitorilor, să își întărească rețelele și să formeze specialiști. Eliminarea „găurilor negre” birocratice și asigurarea finanțării vor transforma potențialul teoretic în capacități reale. Reducerea acestor bariere reprezintă un obiectiv strategic, deoarece fără rezolvarea lor, țintele de decarbonare și securitate energetică nu pot fi atinse la timp.
