Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că, în litigiile de muncă, înregistrările convorbirilor telefonice între angajați și angajatori pot fi admise ca probe, chiar dacă acestea au fost realizate fără acordul sau informarea prealabilă a interlocutorilor. Această decizie a fost luată în cadrul unui complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sesizat de Curtea de Apel București.
Judecătorii ÎCCJ au hotărât că înregistrările telefonice pot fi utilizate în instanță, indiferent dacă persoanele implicate au fost informate sau nu despre acestea, cu condiția respectării unui echilibru între dreptul la probă și dreptul la viață privată. Proba este admisibilă în măsura în care este indispensabilă soluționării litigiului.
Decizia este obligatorie, conform prevederilor Codului de procedură civilă, și va fi aplicată în toate litigiile de muncă în care se solicită astfel de probe.
Curtea de Apel București a solicitat clarificări de la ÎCCJ cu privire la legalitatea admiterii acestor probe în litigiile de muncă, în contextul în care înregistrările au fost realizate fără acordul prealabil al interlocutorilor.
