După mai bine de doi ani și jumătate de la închiderea dosarului de kompromat, un judecător a decis redeschiderea acestuia, aducând în prim-plan o acuzație extrem de gravă: subiectivismul procurorului care a gestionat inițial ancheta. Procurorul Nicoleta Rotaru, de la Parchetul Curții de Apel București, este acuzată că a evaluat probele subiectiv, favorizând intimații și ignorând o anchetă corespunzătoare.
Probe evaluate subiectiv
În motivarea deciziei de redeschidere, judecătorul a subliniat clar că „probele pe care procurorul și-a întemeiat soluția au fost declarațiile intimaților și ale petentei, evaluate subiectiv”. Acest lucru arată că, în loc să urmărească o anchetă imparțială și obiectivă, procurorul a înclinat balanța justiției în favoarea celor care au comis infracțiunile reclamate. Cu alte cuvinte, prin clasarea dosarului, ancheta a fost, de fapt, o formă de justiție „în favoarea infractorilor”, nu a adevărului.
Totul a început cu o scurgere de probe…
Această decizie judiciară vine după ce, timp de doi ani și șapte luni, Emilia Șercan a afirmat public că Parchetul Curții de Apel București, susținut de Parchetul General, a încercat să îngroape dosarul de kompromat. Totul a început cu o scurgere de probe dintr-un dosar penal, folosite ulterior pentru a discredita jurnalista. Deși a fost oprită ancheta asupra scurgerii informațiilor, un judecător confirmă acum că acuzațiile legate de injustiție erau fundamentate.
Judecătorul critică aspru activitatea Parchetului
Judecătorul a punctat, în motivarea sa, mai multe aspecte problematice care au condus la clasarea inițială a dosarului:
- În cazul infracțiunii de violare a vieții private, soluția procurorului este catalogată ca „neîntemeiată, fiind rezultatul unei erori de interpretare și al unei urmăriri penale deficitare”.
- În ceea ce privește divulgarea de informații secrete sau nepublice, judecătorul constată că „soluția este neîntemeiată” și că „probele au fost evaluate subiectiv”, în baza declarațiilor intimaților, fără a se administra alte probe relevante, solicitate de Șercan.
- În cazul falsului informatic, soluția „nu este întemeiată”, fiind rezultatul „modului defectuos de interpretare a probelor” și a unei urmăriri penale incomplete.
O nouă șansă pentru aflarea adevărului
Această decizie de redeschidere a dosarului marchează un moment crucial în cazul de kompromat, permițând reluarea anchetei aproape de la zero. După doi ani și șapte luni de tergiversări și o anchetă catalogată drept subiectivă și incompletă, există acum șansa ca justiția să fie făcută corect, într-un cadru legal și imparțial.
Însă acuzațiile de subiectivism la adresa unui procuror ridică semne de întrebare asupra modului în care justiția funcționează în România. Un procuror este angajat de stat pentru a aplica legea în mod imparțial și obiectiv, însă în acest caz, acțiunile procurorului par să fi fost orientate în favoarea celor acuzați, nu a aflării adevărului. Aceasta nu este doar o problemă punctuală, ci scoate la lumină vulnerabilități profunde ale sistemului judiciar.
Justiția subiectivă este un pericol real pentru statul de drept, iar acest caz de kompromat demonstrează cât de departe poate ajunge o anchetă dacă cei implicați în aplicarea legii își permit să fie influențați de factori subiectivi.
Dosarul va fi acum reluat, însă rămâne de văzut dacă noua anchetă va reuși să corecteze greșelile din trecut și să facă dreptate într-un caz care, până acum, a fost un simbol al injustiției.
