Autor:
Horia Palmer-Hîrtopanu, directorul Unității de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare arestat pentru șpăgi de sute de mii de euro, rămâne în arest.
După ce, pe 15 septembrie, instanța a admis cererea procurorilor DNA și l-a arestat preventiv pe Horia Palmer-Hîrtopanu, acesta a contestat decizia, invocând faptul că nu a comis infracțiuni cu violență și nici nu vrea să fugă din țară. „Respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul Palmer-Hîrtopanu Horia, împotriva încheierii nr. 128/UP/15.09.2022 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul penal nr. 3307/62/2022, pe care o menţine. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul Palmer-Hîrtopanu Horia să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în contestaţie. Definitivă”, a decis, ieri, Curtea de Apel Brașov.
Conform procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Brașov, în perioada 2017-2020, în calitate de director al structurii menționate, inculpatul Palmer-Hîrtopanu Horia ar fi pretins și ar fi primit sume de bani și alte foloase necuvenite în valoare totală de aproximativ 340.000 euro și 18.749 lei, de la administratorul unei firme, coinculpat, în schimbul atribuirii și pentru derularea în bune condiții a unor contracte de lucrări, legate de construirea unor grădinițe în cadrul Proiectului privind Reforma Educației Timpurii în România.
„O parte a foloaselor primite ca mită de inculpatul Palmer-Hîrtopanu Horia ar fi constat în lucrări de forare a unui puț și de construire a instalației de alimentare cu apă, care au fost executate în curtea locuinței sale situate într-un oraș din imediata vecinătate a Capitalei. De asemenea, în perioada 2016-aprilie 2021, inculpatul ar fi obținut sume de bani consistente ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni de corupție, din care, prin diverse operațiuni bancare, ar fi inserat în circuitul financiar legal sumele de aproximativ 179.676 euro și 191.900 lei, folosite pentru a achiziționa diferite bunuri (două imobile și două autoturisme de lux), unele pe numele unor persoane apropiate. Aceasta, pentru a ascunde și disimula originea ilicită a sumelor de bani cu care au fost achiziționate, precum și a titularului dreptului de proprietate asupra acestora”, se precizează într-un comunicat DNA.
